Dragonhowl Books

I tried to forget Every word that you didn't say, Every word that I wish you said, Every word that I want to say to you. (x2) But I can't, 'Cause there's something I want to tell you... 'Cause every time my heart accelerates It's like all stars fall on me in purple shades. It's only you and me and the others away, But we're not. You always ignore me If you could just see me And tell me 'hi' for only once. But you can't, 'Cause you don't know that I want to tell you That every time my heart accelerates It's like all stars fall on me in purple shades. It's only you and me and the others away, But we're not. (x2) The purple shades turn into gray And so does the purple shades' rain. And it's over, and I know it's over, But I still pretend it's ok. But every time my heart accelerates It's like all stars fall on me in purple shades. It's only you and me and the others awa...

       Am plecat. Am plecat din lumea mea, și am intrat în a celorlalți. Am intrat într-o pădure. În jurul meu ceață. Deasupra mea doar un soare care nu se vede.        Dintr-o dată mă lovesc de ceva. Și încă odată, și încă odată, până când  nu mă mai pot ține pe picioare. Cad. În jurul meu văd niște umbre care se apropie, dar închid ochii. Leșin.        Când mă trezesc, sunt în același loc. În pădure. Dar ceața a dipărut. Văd copacii, cerul, iar soarele luminează toată pădurea, ca pe un luminiș. Dar nu știu în ce parte să mă îndrept. Când era ceață nu vedeam nimic, dar totuși înaintam. Acum, că văd totul, parcă nu mă pot desprinde de copacul de care mă sprijin.        Ăsta să fie oare sentimentul de singurătate? Nu. Nu se poate. Nu sunt singură. Nu sunt singură.        Dintr-o dată văd o urmă de fum care îmi indică o potec...

       Visez de mult, un deal uscat, cu iarba aspră. Fluturașii albi încă speră că vor găsi adăpost pe acel deal uscat. Păsărelele mai cântă, dar totul este în zadar. Nimeni și nimic nu va putea aduce la viață peisajul.        Trece un an, trec doi, trei. Dar dealul tot uscat a rămas. Iar culorile îi tot dau târcoale, dar el nu acceptă. Nu vrea nici în ruptul capului să se lase înviat, căci odată a fost rănit.        Veneau odată niște copilași și se jucau cu el. Era fericit. Era plin de culori. Dar după un timp nu au mai venit, iar el a rămas singur. Atunci, s-a vestejit. A rămas fără speranță...

       Nu puteam să închid un ochi. Trecură paisprezece nopți de când nu dormisem de loc. Nu știu de ce, dar de când văzusem... de când îl văzusem pe acel bătrân holbându-se la mine și rostind ceva, foarte concentrat asupra mea, nu știu... dar nu mai pot adormi.        Colegii de muncă mă întrebă în fiecare zi ce-i cu mine, dar nu sunt în stare nici măcar să le răspund. Șeful meu vrea să vorbească cu mine, și mă aștept la ce-i mai rău, pentru că a anulat o întâlnire foarte importantă de afaceri pentru asta. Nu mi-am mai sunat nici părinții și nici alți prieteni. Mintea mea se învârte doar asupra acelei zile de duminică, în care un bătrân se holba la mine, și rostea ceva, foarte concentrat asupra mea. Din când în când aud o voce gravă care îmi repetă întruna ceva, ceva precum in... insss... insssomnie. Dar cred că e doar subconștientul meu care vrea să îmi readucă aminte că nu pot dormi. Sau cel puțin asta credeam, până cân...